Membru în Biroul Federal, clujeanul Vasile Bogdan deplânge lipsa acută a fondurilor în acest sport, dar este încrezător pentru Olimpiadă.

De la bistriţeanca Gabriela Szabo, România nu a mai avut un atlet care să sperie concurenţa înainte de fiecare cursă. În acest moment, cel mai valoros atlet al ţării este Marian Oprea, un concurent la triplusalt care se antrenează pe cont propriu şi departe de graniţele ţării.

Anul viitor va fi unul olimpic, dar sunt şanse aproape nule ca imnul României să se audă la Londra într-o probă de atletism. Decanul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Cluj, Vasile Bogdan, de asemenea membru în Biroul Federal al Federaţiei Române de specialitate, a încercat să explice cauzele pentru care un sport în care România era în prim-plan la începutul anilor 2000 a ajuns să trăiască de pe o zi pe alta.

Nu mai sunt bani din martie

„Atletismul din România încă nu a reuşit să facă un sistem de contracte între sportivi şi cluburi, ca la alte discipline, astfel că nu le poţi asigura atleţilor nişte condiţii prioritare, conform contractului, iar aceştia nu se pot angaja să depună efort contractual pentru performanţă. Încă suntem la un nivel de pseudoamatorism. Pe de altă parte, nici sponsorii nu se înghesuie la noi. Aleg să meargă la sporturi unde banii sunt risipiţi fără să aducă performanţă", a declarat Vasile Bogdan, fost atlet, ajuns între timp şi antrenor federal. Oficialul de la Cluj a dat exemplul judoului sau al gimnasticii, sporturi care au obţinut recent performanţe, dar nu sunt băgate mai deloc în seamă.

„Este o discrepanţă mare între ce înseamnă subvenţiile şi finanţarea unor jocuri şi celelalte sporturi individuale care aduc an de an performanţe naţionale mondiale şi europene, dar eu nu pot să schimb acest lucru. Federaţia de Atletism nu mai poate asigura pregătirea loturil