Confirmând în parte teoria avansată în urmă cu o lună de Franklin Templeton Investments, şeful FMI, Jeffrey Franks, a afirmat ieri că prin vânzarea unor pachete de peste 10% din acţiunile Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, statul va încasa câteva miliarde de euro.

"În cazul Hidroelectrica şi Nuclearelectrica am agreat că ne vom uita mai târziu la procentul exact. Semnificativ înseamnă în acest caz cu siguranţă mai puţin de 50%, pentru că statul vrea să păstreze o pondere majoritară, dar cred că trebuie să fie undeva mai mult de 10%", a spus Franks, citat de Mediafax, susţinând că decizia de vânzare a acţiunilor Nuclearelectrica şi Hidroelectrica a fost luată după blocarea, în ultimele luni, a planului de înfiinţare a celor două companii naţionale de energie, Electra şi Hidroenergetica.

Franks a precizat că în discuţiile anterioare cu autorităţile române, acestea agreaseră să vină cu un "plan B" în cazul în care strategia privind crearea celor două companii energetice naţionale va eşua. Acest plan secundar mai prevedea şi gruparea anumitor companii, dar la un nivel mai mic decât s-ar fi produs în cazul celor două companii energetice naţionale.

Electra trebuia să încorporeze Nuclearelectrica, complexurile Turceni, Rovinari şi Craiova, o parte a Hidroelectrica şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. În Hidroenergetica trebuiau să fie incluse termocentralele Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Bucureşti, o parte a Companiei Naţionale a Huilei şi restul activelor hidroenergetice. În ambele cazuri, proiectele de înfiinţare pentru cele două societăţi au fost blocate în instanţă.

La jumătatea lunii trecute, reprezentanţii Franklin Templeton estimau că, din listarea unor pachete minoritare de acţiuni ale Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, se vor obţine aproximativ 3,5 miliarde de euro. "Pentru Hidroelectrica estimăm că poate scoate 2,2 m