Fondul Monetar Internaţional încearcă să forţeze privatizarea.
Companiile de stat au devenit principala miză a discuţiilor cu FMI, după ce restul angajamentelor guvernamentale au fost în bună parte îndeplinite. Cele 18 companii monitorizate de FMI au datorii curente totale de peste patru miliarde de euro şi se aşteaptă la pierderi de cel puţin un miliard de euro anul acesta. Mai mult, câteva companii au fost introduse sau reintroduse pe listă abia luna trecută, cele mai importante nume fiind Poşta Română, Tarom, Oltchim, SNLO sau Turceni. Termoelectrica, Metrorex, SNLO şi CFR-urile se aflau deja pe listă.
Statul are însă probleme şi cu companiile profitabile: de exemplu, la Hidroelectrica profitul este minuscul faţă de potenţial. Potrivit SAR, cel puţin 200 milioane de euro pe an sunt pierdute ca urmare a contractelor cu băieţii deştepţi. Soluţiile FMI au fost, la fiecare vizită, rentabilizarea, privatizarea sau închiderea. Însă prima variantă nu s-a materializat, ba mai mult, lucrurile s-au agravat, motiv pentru care FMI grăbeşte acum privatizările, iar pentru intervalul rămas impune angajarea unor manageri independenţi, chiar străini.
Băsescu: A fost ideea mea
Preşedintele Traian Băsescu susţine că el a fost cel care a sugerat FMI să ceară reforma în companiile de stat.
„Eu am vrut acest lucru (includerea unei prevederi referitoare la eficientizarea activităţii regiilor în documentul cu FMI - n.r.). Regiile nu erau în atenţia Fondului. A fost un subiect asupra căruia eu am insistat foarte mult încă de la ultima misiune a Fondului aici, pentru noul acord să includem situaţia regiilor. Nu am reuşit niciodată. Am încercat în timpul guvernului Tăriceanu să-l conving să trecem la un alt tip de management al regiilor, am încercat în timpul guvernului Boc. (...) Din totdeauna regiile au fost parte a algoritmului politic - când