Miliarde de euro, legi, amenzi şi tone de bunăvoinţă. De toate acestea, şi nu numai, ar avea nevoie România pentru a îndrepta o stare de fapt care poate fi descrisă, fără ghilimele, drept puturoasă: doar 1 la sută din totalul deşeurilor produse la nivel naţional sunt colectate selectiv, în timp ce media europeană este de 24 la sută.
"Comisia Europeană ne-a transmis un mesaj clar: mediul se protejează şi cu morcovul, şi cu biciul! Să modificăm Legea deşeurilor şi Legea mediului şi să facem oamenii să înţeleagă că trebuie să-şi sorteze gunoiul", spune pentru romanialibera.ro comisarul-şef al Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu. Acesta a anunţat, miercuri, că România are nevoie de aproape două miliarde de euro pentru a pune la punct un sistem naţional de colectare selectivă a deşeurilor care să înlocuiască ghenele din blocuri.
Cu gunoiul în lift
În teorie, sistemul ar fi unul simplu: plăci de beton pe care să fie aşezate containere pentru fiecare tip de deşeu; oamenii să coboare în faţa blocului cu gunoaiele sortate; operatorul de salubrizare să ridice şi să transporte deşeurile fără să le amestece.
În practică, atât populaţia, cât şi societăţile care se ocupă cu salubrizarea ar trebui obişnuite cu aceste reguli, care în ţările vestice ale Uniunii Europene se aplică de ani buni.
"Prioritatea este să rezolvăm problema infrastructurii pentru colectarea selectivă deoarece, în acest moment, 25 la sută din populaţia ţării, adică cei care stau la bloc, nu pot să recicleze", adaugă Silvian Ionescu.
Deşeurile şi OZN-ul
Despre colectarea selectivă se discută la nivel oficial în România încă din 2004, dar, deşi unele progrese s-au făcut, acest concept este privit în continuare ca un fel de OZN, crede Liana Buzea, reprezentant al organizaţiei EcoAssist. Ea spune că doar marile centre comerciale şi-au format obiceiul de a-şi sorta deşeurile. @N_
