In cadrul intalnirii de astazi, 10 mai, a Consiliului Superior al Magistraturii cu expertii misiunii de evaluare a Comisiei Europene mi-a revenit sarcina, printre altele, de a expune punctul de vedere al Consiliului cu privire la data intrarii in vigoare a Noilor coduri.
Si pana la intalnirea de astazi, CSM a sustinut, atat in fata Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei deputatilor, cat si prin comunicate publice, ca Noul Cod civil si Noul cod de procedura civila, trebuie sa intre in vigoare la aceeasi data, intr-un termen rezonabil de la finalizarea studiului de impactasupra noilor coduri, pentru a exista posibilitatea implementarii acestui studiu si asigurarii resurselor umane si materiale necesare in sistemul judiciar.
Sub acest aspect, Consiliul pare sa fi ramas singur consecvent cu punctul de vedere original exprimat de initiatorul celor 4 noi coduri, ministerul justitiei, si singura institutie care intelege sa respecte calendarul adoptat concomitent cu adoptarea propriu-zisa a celor 4 coduri de catre Parlamentul Romaniei.
Noul Cod civil si Noul cod de procedura civila au fost gandite de initiatorul lor din punct de vedere tehnic, Ministerul Justitiei, dar si de Parlament, cel care le-a adoptat ca act de vointa politica, ca fiind complementare, avand in vedere “interdependenta organica dintre norma substantiala si cea procedurala” (MJ, Expunerea de motive la Legea de punere in aplicare a codului de procedura civila.)
Prin chiar expunerea de motive la Noul Cod civil, document cu semnificatie juridica ce a stat la baza adoptarii Codului civil de Parlamentul Romaniei, data intrarii in vigoare a Noului cod civil a fost legata si conditionata de realizarea unui studiu de impact cu privire la efectele acestuia. Mai mult, aceasta masurare stiintifica a impactului noii reglementari urma sa fundamenteze chiar continutul Legii de
