Brăţările dacice reprezintă cea mai importantă descoperire arheologică de după Tezaurul de la Pietroasele( Cloşca cu puii de aur). Până acum au fost recuperate 13 din cele 24 de brăţări din aur care au fost furate din zona Sarmizegethusei Regia şi apoi vândute în Occident.

Cea de a 13-a brăţară a fost recuperată din Germania, de la Frankfurt. Ea a fost prezentată astăzi la Muzeul Naţional de Istorie a României alături de două umbo-uri de scut de paradă din fier şi 229 monede de argint dacice de tip Koson şi stateri de tip Lysimachos, emişi la Tomis şi Callatis. Coamoara a sosit în ţară în noapea de marţi. Brăţara este realizată din aur, având 6,5 spirale şi o greutate de 933,4 grame. Cele două umbouri de scut sunt realizate din tablă de fier prin prelucrare în tehnica au repoussé, sau mai curând prin batere la cald, având diametrul maxim actual de circa 42 cm şi o greutate de circa 1,5 kg fiecare; pe unul dintre acestea este reprezentat un zimbru, iar pe celălalt un grifon, fiind vorba de piese foarte rare din repertoriul armentului dacic. Cele 229 de monede cuprind 27 de piese din aur de tip Lysimachos sau Pseudo-Lysimachos, 39 din argint de tipul Koson "clasic” şi 163 din argint imitând tetradrahmele de tip Macedonia I. Toate aceste obiecte deosebite au fost obţinute ilicit de jefuitori de comori din zona Sarmizegethusei Regia.

Până în prezent s-au desfăşurat şase operaţiuni de recuperare şi repatriere a brăţărilor de aur dacice (patru în 2007, una în 2008 şi una în 2009); o piesă a fost recuperată pe teritoriul României, celelalte din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia şi Germania.

Pentru piesele prezentate miercuri, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a plătit(deţinătorilor de bună credinţă) aproximativ 300.000 de euro. Pentru brăţară s-a plătit suma de 66. 512 euro.

Brăţările dacice reprezintă cea mai importantă desco