La 21 de ani, Stephen Hawking a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică (ALS), o boală care, de obicei, ucide în mai puţin de cinci ani. Totuşi, fizicianul trăieşte şi astăzi (la 69 de ani) şi este autorul unora dintre cele mai importante cercetări din domeniul fizicii şi astronomiei, scrie New York Times, publicaţie care a reuşit să îi ia savantului un interviu.
În anii '60, a explicat proprietăţile găurilor negre, în 1973, a aplicat teoria relativităţii a lui Einstein în mecanica cuantică, în 1988, a scris o carte despre limitele universului, care s-a vândut în 10 milioane de exemplare şi a fost pe lista bestsellerurilor timp de doi ani.
Cum a decurs interviul: întrebările i-au fost citite de-a lungul mai multor zile
Paralizat aproape în totalitate, Hawking poate "vorbi" doar printr-un simulator computerizat. Pe ecranul ataşat scaunului său cu rotile se derulează cuvintele cele mai comune din limba engleză. Cu ajutorul muşchiului obrazului, fizicianul transmite ce cuvânt vrea să folosească. În acest mod construieşte Stephen Hawking propoziţii, pe care computerul le transformă în vocea metalizată atât de cunoscută fanilor fizicianului.
Este un proces epuizant şi care consumă foarte mult timp. Totuşi, este singurul mod în care Hawking rămâne conectat la lume: el conduce un centru de cercetare din Cambridge (Marea Britanie) şi ţine lecţii deschise în toată lumea, din Franţa până în Fiji.
Invitat în SUA pentru o astfel de lecţie, el şi-a făcut timp să acorde un interviu pentru New York Times. Întrebările au fost pregătite dinainte şi trimise fiicei lui Hawking. Pentru a nu-şi obosi tatăl - foarte slăbit de o altă boală, care era să-l ucidă în urmă cu doi ani -, Lucy (40 de ani) i-a citit întrebările de-a lungul mai multor zile. Apoi, jurnaliştii s-au întâlnit cu Hawking şi au ascultat împreună răspunsurile înregistrate.
New
