Neînţelegerile, care au culminat cu decizia unilaterală de ieri, ţin de situaţia încă incertă a aşezământului românesc de la Ierihon.
Patriarhia Ierusalimului a rupt unilateral relaţiile cu Patriarhia Română, la bază fiind disputa privind Aşezământul românesc de la Ierihon. Decizia de rupere a comuniunii dintre cele două patriarhii a fost luată unilateral şi nu a fost încă anunţată oficial.
„Între bisericile ortodoxe mari există relaţii de frăţietate, iar când cineva opreşte comuniunea, aceste relaţii nu mai există. Este vorba despre o problemă administrativă între cele două biserici şi noi suntem dispuşi să discutăm pentru a o rezolva", a declarat pentru România liberă părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvând al Patriarhiei de la Bucureşti. Problema care a dus la ruperea relaţiilor dintre cele două biserici ţine de construirea unui aşezământ românesc la Ierihon pentru românii care vin în pelerinaj. Partea română susţine că a obţinut în 1998 acordul pentru construirea aşezământului, însă actualul Patriarh al Ierusalimului a invocat problema lipsei unei înţelegeri scrise.
Teologul Radu Preda consideră că decizia luată de Ierusalim este invers proporţională cu pretextul invocat. „Sper să nu dureze prea mult pentru că este o situaţie anormală. Consecinţele le vor simţi clericii care vor merge la locurile sfinte şi nu vor avea voie să slujească la altarele bisericilor care ţin de Patriarhia Ierusalimului. În decursul timpului, au mai fost zeci de astfel de momente", susţine Radu Preda, teolog şi director al Institutului INTER, din Cluj-Napoca.
Ruperea legăturilor dintre biserici nu este o chestiune nouă în lumea clericilor. „Relaţiile acestea interortodoxe sunt adesea pigmentate de asemenea fenomene, se întâmplă de sute de ani, pentru că nu există câteva puncte de vedere comune care să constituie o «apă freatică» a într
