Pasionaţii de călătorii în timp sau nostalgicii după perioada de dinainte de Revoluţia din 1989 vor găsi pe strada Ştefan cel Mare, la numărul 102, o pizzerie care a rezistat cu stoicism, cu ironia de rigoare, timp de aproape 20 de ani, la orice tentativă de schimbare.

Deschisă la doar patru ani după evenimentele din 1989, cumva la graniţa dintre vremuri, Aldo Pizza a păstrat intactă amintirea acelor timpuri

Nu cred că este vorba de o strategie de marketing, deşi cunosc destui fani ai vremurilor comuniste care ar da orice să mai savureze o pizza post-revoluţionară autentică. Ca să nu mai spun de turiştii străini, la fel de fascinaţi de asemenea relicve istorice. Pentru cei care o cunosc, pizzeria Aldo era pe vremuri una dintre pizzeriile consacrate ale Constanţei şi am redescoperit-o cu uimire şi bucurie în acelaşi timp. Ai putea să treci prin faţa ei fără să o observi, fiind aşezată într-o porţiune mai puţin circulată a străzii Ştefan cel Mare, iar firma de deasupra intrării nu prea îşi mai face treaba. La interior, nimic spectaculos. Mobilier clasic de pizzerie de acum 20 de ani. Nouă mese, nu foarte înghesuite, într-un spaţiu destul de micuţ. Locul e destul de gol în timpul zilei, ca să nu spun de-a dreptul părăsit. M-am aşezat la o masă şi am început să citesc meniul, mai bine zis cele trei foi ale acestuia. Preţurile sunt prietenoase, o pizza mică, de 400 de grame, cu diametrul de 29 cm, costă 16 lei, iar una XXL, care are aproape 1,5 kg şi diametrul de 50 de cm costă de la 36 la 44 de lei. În afară de pizza, mai poţi consuma şi o varietate de paste tradiţionale italiene: penne, rigatoni, lasagna, tagliatelle, tortellini şi spaghetti, la preţuri între 12 şi 16 lei.

La Aldo Pizza cea mai ieftină bere costă 4,5 lei, iar un suc 4 lei. La preţuri atât de mici mâncarea este surprinzător de gustoasă şi aproape de reţetele tradiţionale italiene.