Populaţia avea la sfârşitul lui martie întârzieri la plata ratelor la credite în valoare de 5,9 miliarde lei (1,4 mld. euro), cu 64% peste nivelul înregistrat în aceeaşi lună din 2010, potrivit datelor BNR.
Avansul restanţelor a încetinit însă în martie comparativ cu lunile anterioare, soldul acestora urcând cu numai 24 mil. lei faţă de sfârşitul lui februarie. Spre comparaţie, pe parcursul lui februarie întârzierile la plată avansaseră cu peste 230 mil. lei. Cel mai rapid ritm de creştere a restanţelor s-a înregistrat în ultimul an în cazul creditelor în valută, după ce iniţial clienţii cu finanţări în lei dăduseră cele mai mari bătăi de cap bancherilor.
În ultimii doi ani s-au acumulat mai mulţi factori care acum pun presiune pe clienţii cu împrumuturi în valută, inclusiv deprecierea cursului de schimb. Deprecierea cursului a fost resimţită cel mai puternic de clienţii care s-au împrumutat în franci elveţieni, o alternativă promovată agresiv de unele bănci în trecut datorită dobânzilor mici. De exemplu, restanţele la franci elveţieni s-au triplat faţă de martie 2010 şi au ajuns la 917 mld. lei (echivalentul a 223 mil. euro). În paralel, întârzierile la plata împrumuturilor în euro au sărit cu un miliard de lei în ultimul an, până la echivalentul a 2,15 mld. lei (520 mil. euro).
Cea mai mare parte a restanţelor se concentrează însă în continuare în categoria creditelor în lei, întârzierile la plată depăşind 2,8 mld. lei pe acest segment. Totodată, cele mai multe credite restante, respectiv 4,15 mld. lei, sunt trecute de bancheri în categoria pierdere şi sunt provizionate inte gral. Întârzierile depăşesc în acest caz 90 de zile, şansele de recuperare a creanţelor fiind foarte scăzute.
Numărul clienţilor rău-platnici a început să crească rapid la sfârşitul lui 2008, iar bancherii şi analişii nu se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei mai
