Trei foşti membri ai forţelor speciale americane Navy SEALs explică pentru The Washington Post cine sunt membrii Team Six, care sunt criteriile prin care sunt aleşi aceştia şi prin ce probe trebuie să treacă pentru a ajunge în cel mai select grup operaţional al armatei americane.

În mod oficial, Team Six de fapt nici nu există (de altfel, numele a fost schimbat, însă nu a fost făcut public, iar membrii unităţii îl folosesc în continuare pe cel vechi). Pentru misiunile acestei unităţi nu se completează formulare şi nu se alcătuiesc dosare - iar dacă totuşi acest lucru se întâmplă, toate documentele sunt distruse la sfârşitul operaţiunii - indiferent dacă aceasta a avut succes sau nu. Dacă un membru al Team Six este ucis în timpul unei misiuni, acest fapt nu va fi specificat nicăieri. Moartea sa va fi anunţată de forţele armate americane drept „deces în timpul antrenamentelor în estul Afghanistanului". Cei implicaţi vor descifra ce se ascunde în spatele acestor cuvinte.

Team Six a fost înfiinţat în 1980, în urma încercării unei unităţi speciale de a îi elibera pe ostatecii din ambasada americană din Teheran, soldată cu un dezastru total pentru Statele Unite. Richard Marcinko, unul dintre ofiţerii implicaţi în operaţiunea eşuată, a alcătuit o unitate secretă, alegându-i personal pe membrii acesteia din rândurile Unităţii de Operaţiuni Speciale a Marinei americane. Numele, Team Six, a fost ales de Marcinko pentru a induce în eroare serviciile secrete sovietice: de fapt, nu existau decât două echipe speciale.

Misiunile Team Six sunt secrete, dar conform presei americane, unitatea a participat la misiuni în Grenada, Somalia, Bosnia şi Afghanistan, şi este specializată în acţiuni preventive anti-teroriste, asasinări, recuperarea unor ţinte (adeseori persoane) din interiorul unor state duşmane. Unitatea Team Six este autorizată să facă uz de forţă - inclu