Prunariu nu a fost de unul singur în spaţiu. Alături de el, la bordul astronavei Soyuz 40 s-a aflat şi inteligenţa românească, care a îmbrăcat chipul unor experimente ştiinţifice deosebit de complexe.
Participarea românului Dumitru-Dorin Prunariu la misiunea spaţială din primăvara anului 1981 n-a fost doar un act de complezenţă, rod al unei bunăvoinţe senioriale a sovieticilor faţă de aliaţii lor din "lagărul socialist" faţă de nişte aliaţi din "lagărul socialist" pe a căror fidelitate oricum nu se prea bazau.
La câtva timp după revenirea lui pe Pământ, specialiştii ruşi au recunoscut că românul a fost singurul cosmonaut non-sovietic participant la programul "Intercosmos" care a îndeplinit integral programul stabilit în "fişa tehnică" a misiunii. De fapt, în "organigrama" oficială a echipajului navei Soyuz 40, Leonid Popov îndeplinea funcţia de cosmonaut-pilot, iar Dumitru Prunariu pe cea de cosmonaut-cercetător. Altfel spus, el era omul de ştiinţă. Iar experimentele pe care le-a derulat acolo sus, în cosmos, au fost concepute de numeroşi savanţi români care, oricât de mult şi-ar fi dorit, n-au văzut niciodată, cu ochii lor, cum arată Pământul privit de sus, din cosmos.
Acum, dr ing. Dumitru Haşegan este directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale. Dar, în urmă cu 30 de ani, era un tânăr cercetător care, totuşi, avea deja în spate, câţiva ani buni de cercetări legate de spaţiul cosmic. Motiv pentru care a şi participat la elaborarea atât teoretică, cât şi practică a unora dintre experimentele efectuate de Prunariu în cosmos.
Cu toate că de atunci au trecut deja trei decenii, Haşegan îşi aminteşte toate amănuntele ştiinţifice privitoare la activitatea desfăşurată de Prunariu în spaţiul cosmic. "Programul misiunii cosmice a cuprins mai multe activităţi, inclusiv efectuarea experimentelor
