Parteneriatul Public-Privat (PPP) nu înseamnă că Guvernul pune la dispoziţie un teren şi apoi stă cu mâinile în sân şi aşteaptă ca investitorii să vină cu banii, să realizeze proiectul şi apoi să împartă beneficiile cu statul, deşi o bună parte dintre responsabilii guvernamentali chiar asta cred.
"Este o eroare de percepţie. În foarte puţine cazuri în viaţa reală statul pune amplasamentul la dispoziţie şi apoi aşteaptă. Dacă asta este abordarea, este o greşeală. PPP presupune finanţare guvernamentală, garanţii guvernamentale sau finanţări indirecte. PPP înseamnă mult mai mult decât executarea unei idei, presupune împărţirea riscurilor. Ca investitorul să-şi asume întreg riscul ar trebui să ai o capodoperă de proiect, extrem de tentant, dar nu sunt pe toate drumurile astfel de proiecte", spune Florian Niţu, managing partener al casei de avocatură Popovici Niţu & Asociaţii, specialist în parteneriate public-private.
Guvernul a aprobat recent o listă de 17 proiecte majore (autostrăzi, baraje, poduri) pe care doreşte să le construiască în parteneriat public-privat în urma modificării legii PPP prin ordonanţă de urgenţă luna trecută. Cum doreşte Guvernul să atragă investitorii în aceste proiecte de zeci de miliarde de euro?
Secretarul de stat în Ministerul Mediului Marin Anton a explicat ieri la seminarul "Săptămâna responsabilităţii - Responsabilitatea socială a companiilor" filosofia Guvernului: "Guvernul şi-a făcut treaba. Acum trebuie să vină la Guvern proiectele de la privat. Trebuie să vă folosiţi de cadrul legal pe care ţara şi Guvernul vi le-a pus la dispoziţie. Dorim ca implicarea statului să fie cât mai mică. Partea legislativă şi de concept sunt gata de start. Este datoria companiilor să-şi dezvolte businessul, pentru că din asta câştigaţi bani".
Nimic mai fals, crede Florian Niţu.
"Întâi trebuie să vezi câţi investitori ai. Trebu
