Are 55 de ani de experienţă în învăţământ, a publicat cărţi de filosofie, a scris poezii, iar acum se ocupă, din plăcere, de creşterea păsărilor şi a iepurilor.

Provine dintr-o familie modestă, cu cinci copii. În satul Seuca, din comuna Peştişani, a avut o copilărie grea, dar frumoasă. „Am prins vremuri amare, de război, de foame şi secetă cumplită. Aveam doar câţiva anişori când sărăcia pusese stăpânire pe întreaga ţară. Mama era casnică, iar tata - agricultor. Aveau puţin pământ, dar suficient cât să ne ajute să ducem o viaţă corectă şi cinstită. Cele patru surori mă strigau «nene», deşi eram mezinul familiei. La 18 ani, după ce am absolvit Şcoala Pedagogică din Craiova, am fost repartizat ca învăţător în frumoasa comună Zalha, din fosta regiune Cluj“, îşi aminteşte Nicolae Brânzan. Şi-a satisfăcut stagiul militar la Bucureşti, unde a fost remarcat ca morsist. A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic din capitală, după care a urmat Facultatea de Filosofie - Sociologie a Academiei Ştefan Gheorghiu din Bucureşti. Nicolae Brânzan şi-a echivalat studiile la Universitatea din Bucureşti şi apoi urmat doctoratul la Institutul de Filosofie al Academiei Române, sub îndrumarea profesorului Alexandru Boboc, remarcabilă personalitate a filosofiei contemporane.

Scrie poezii de suflet pentru cei dragi

O perioadă a fost professor suplinitor la un liceu din comuna natală şi chiar director de cămin cultural. A fost recrutat ca instructor la Organizaţia de Tineret a Partidului Comunist Român, la Secţia Şcoli şi Pionieri, a fost promovat ca director de cabinet, iar apoi a devenit preşedinte al Comisiei de Învăţământ, Cultură, Sănătate şi Sport a Consiliului Judeţean Gorj. Din 1982 a activat ca redactor-şef adjunct la „Gazeta Gorjului“, iar după revoluţie a devenit redactor-şef al cotidianului „Gorjeanul“. Concomitent, a predat