Turnindu-va, v-am facut sa va simtiti martiri. Ar trebui sa-mi fiti recunoscatori... Pai daca nu eram eu ca sa va torn, atunci ar fi trebuit sa va turnati intre voi... Eu am semnat pactul dintr-un sentiment de sacrificiu. M-am sacrificat pentru binele comun. Il vizitam destul de des, mai ales in zilele de duminica si de sarbatori. Imi placea sa-l privesc cu atentie in timp ce-si scotea din dulap vechiul sau costum de haine, care devenise acum mult prea larg pentru statura sa subtire, ca de hagiu abia intors dintr-un pelerinaj prin locurile sfinte. Conversatia cu Mihai era destul de dificila, in sensul ca magistrul nu participa la ea decit formal. Uneori era in stare sa aprobe orice ineptie, spunind ca, in tinerete, a fost obsedat si el de astfel de lucruri, pentru ca imediat sa te contrazica, fara nici un drept de apel. Imi povestea, de pilda, ca studentia l-a prins inca virgin, marsind pe marginea acestui subiect si tragind, printre altele, concluzia ca forta sa poetica se datoreaza tocmai aceste perioade de abstinenta. Pentru ca peste nici cinci minute sa povesteasca cu lux de amanunte o scena din adolescenta petrecuta la Botosani, unde magistrul Ursachi, pe atunci in virsta de 12 ani, ar fi fost initiat in tainele amorului de catre o batrina poloneza, care, stringindu-i trupul firav intre genunchii sai apocaliptici, l-ar fi adus intr-o stare de excitatie priapica, ce a durat doi ani, cind a avut loc o alta initiere. La un moment dat, mi-a vorbit despre un anumit Tertulian, pe care cica l-ar fi cunoscut in timpul detentei de la Jilava si care, dupa cum spunea Ursachi, facea parte acum dintr-o organizatie secreta, de natura ezoterica. Vizitele sale aveau un dublu anume scop. Pe de o parte, Tertulian ii punea la incercare credinta, transferindu-i incetul cu incetul ideea ca lumea e condusa nu de fortele binelui, ci de cele ale raului. Pentru a-si demonstra puterea cu