Eu unul îmi amintesc momentul stabilirii "ţintarului" pentrusezonul ce stă să se încheie. "CFR-Steaua şi Timişoara-Dinamo înultima etapă!!!! Cum ar fi să se joace titlul între cele patru sauîntr-un meci direct?", era întrebarea dorit profetică.
Ne gândeam la un final nebun, dar nu ne închipuiam că în loc deSteaua, Dinamo ori campioana CFR protagonistă va fi Oţelul. Şinimeni nu observase că în penultima etapă e programatOţelul-Timişoara. Să fim sinceri până la capăt, nici măcar MariusStan nu îşi închipuia atunci vreo clipă că aceasta va fi nici maimult nici mai puţin decât finala campionatului!
Mai sunt două zile până la confruntare şi acum ştim cu toţii căde această partidă depinde soarta titlului anul acesta. E un mecicare se joacă de zile, dacă nu de săptămâni şi depăşeşte cu multdelimitările unui simplu teren. Regulile pălesc în faţa mizei,strategiile au un rol determinant şi momentul în care unsprezecegălăţeni şi unsprezece timişoreni vor rămâne faţă în faţă e o micăparte dintr-un tablou în care detaliile pot face diferenţa. Este,fără doar şi poate cel mai important, dar deja s-au consumat câtevafaze. Am avut ofensiva lui Iancu, contraatacul lui Stan, declaraţiifalse fie la intimidare, fie pe poziţii viitoare şi aşa maideparte.
Oţelul- Timişoara din punct de vedere fotbalistic
Ocupantele locurilor 1 şi 2 au fost şi formaţiile care pe parcursulacestui campionat au dat dovadă de cea mai mare constanţă şi care,referindu-ne la nivelul totuşi scăzut al campionatului intern, auconfirmat din punct de vedere al consistenţei în joc.
Gălăţenii au învăţat ca pe apă partitura fotbalului economicos.Echipă strânsă, dispusă la efort, fără individualităţi ieşite dincomun (Paraschiv, Pena, Antal poate Viglianti au ieşit sporadic larampă) şi care prin organizare şi sacrificiu au acumulat puncte. Auprofitat o bună perioadă de faptul că nimeni nu
