La un an şi jumătate de la declanşarea crizei, economia greacă nu se simte mai bine. O restructurare a datoriei Greciei, dată drept unica soluţie de unii analişti, nu poate fi luată în calcul. UE şi FMI sunt de altfel pe cale de a menţine Grecia, Portugalia, Irlanda pe o linie de plutire.

Criza datoriei în zona euro, plecată pe principiul dominoului de la cazul Greciei de anul trecut, este în continuare un motiv de îngrijorare serioasă. Punctul dedicat datoriei în zona euro pe ordinea de zi a plenarei Parlamentului European s-a concentrat inevitabil pe cazul Greciei.

La un an şi jumătate de la declanşarea crizei, economia greacă nu se simte mai bine, în ciuda celor 110 miliarde de euro obţinute de la UE şi FMI. Planul de austeritate grec, pus în aplicare în 2010, nu este suficient.

Prin urmare, analiştii arată că Grecia nu va putea să se împrumute singură anul viitor pentru a plăti partea din împrumut care ajunge la scandenţă. Datoria sa publică colosală nu a scăzut iar deficitul public se află de partea limită de 3% din PIB.

O restructurare a datoriei Greciei, dată drept unica soluţie de unii analişti, nu poate fi luată în calcul. Ea s-ar traduce prin cumpărarea întregii datorii de către un singur organism financiar care i-ar fixa Greciei o dobânda mai mare decât cea actuală.

UE, Grecia şi FMI spun că aceasta ar fragiliza sectorul bancar grec şi economia, iar impactul s-ar simţi în întreaga zonă euro.

Între timp, FMI care joacă rol de protector financiar al zonei euro acum, arată că economia europeană a dat semne de ameliorare în ultima vreme. O problemă rămân totuşi economiile de la periferia zonei euro, a se înţelege Grecia, Irlanda şi Portugalia.

UE şi FMI sunt de altfel pe cale de a le menţine pe toate trei pe o linie de plutire, cu împrumuturi care variază ca sumă şi structură dar care au o eficienţă limitată. @N_