Brian şi Rosie Condra au crescut în sărăcie. Însă pe măsură ce prosperitatea s-a instalat în Irlanda în primul deceniu al secolului al XXI-lea, aceştia au reuşit să-şi cumpere o locuinţă modestă, au început să economisească pentru viitorul copiilor lor şi să facă mai mult decât să trăiască de pe o zi pe alta, scrie The New York Times.
În ultimii ani, sute de mii de irlandezi asemenea familiei Condra au ajuns să-şi prindă din urmă şi chiar să-şi depăşească mulţi dintre vecinii europeni. Acum însă după un declin dramatic alimentat de colapsul sectorului bancar, economia ţării a revenit la nivelul anului 2005, scrie The New York Times.
Pentru mulţi irlandezi este ca şi când perioada de boom nici nu ar fi existat.
Beneficiind de ani de rate scăzute ale dobânzii care au urmat creării zonei euro în 1999, Irlanda s-a bucurat de una dintre cele mai puternice creşteri economice din Europa, iar nivelul cheltuielilor a crescut odată cu prosperitatea. Economia a avansat în medie cu 7% în deceniul de până în 2007 înainte de a intra adânc în recesiune. Pe cap de locuitor, activitatea economică ajustată la inflaţie a scăzut cu aproximativ 18% de la nivelul de vârf, când PIB-ul brut per capita se situa uşor peste 43.000 de euro. Acum, acesta se situează sub 35.000 de euro.
În condiţiile în care Irlanda încearcă să se redreseze, mulţi oameni de rând plătesc un preţ uriaş. Ca parte a eforturilor ţării de a-şi plăti datoria imensă şi a-şi susţine băncile, salariile din sectorul public au fost reduse cu 20% în doi ani. Vor urma majorări de taxe şi noi reduceri de cheltuieli. În plus, BCE îşi majorează ratele dobânzii, sporind costurile creditelor ipotecare existente.
Chiar şi irlandezii cu venituri bune sunt convinşi că Irlanda are în faţă mai mulţi ani de dificultăţi economice.
Cu rata şomajului la 14,7%, mii de tineri irlandezi caută un loc de
