Ar fi trebuit ca 2011 să fie Anul Na­ţio­nal Dumitru-Dorin Prunariu. În semn de recunoştinţă pentru primul şi singurul român care a ajuns vreodată în spaţiu. În amintirea celor trei decenii scurse de la lansarea misiunii Soiuz-40, care i-a dus în cosmos pe românul Prunariu şi o serie de experimente ştiinţifice conce­pute şi rea­lizate de savanţii români cei mai de soi. În semn de respect pentru omul de ştiinţă D.D. Prunariu, singurul cosmonaut din afara URSS care a primit cele mai bune calificative – dintre toţi "colegii" nonsovietici – din partea specialiştilor programului Intercosmos.

Mâine se împlinesc 30 de ani de la aventura spaţială a lui D.D. Pruna­riu, aventură descrisă cu lux de amă­nun­te în Ediţia de Colecţie "România în odiseea spaţială", a Jurnalului Na­ţio­nal de joi, 12 mai. Ţara noastră in­tra­se în "maratonul cosmic" încă din anii ’70, o dată cu lansarea, la bordul unui satelit sovietic, a unui detector de radiaţie cosmică fabricat în Ro­­mânia, precum şi a altor instrumente ştiinţifice folosite în misiuni ulterioare. La 14 mai 1981, România a devenit a 11-a ţară din lume care a tri­mis un om în cosmos. Era într-o joi. Seara. Pe cosmodromul de la Bai­ko­nour, la ora locală 21:17, Soiuz-40 şi-a luat zborul ca o pasăre mă­ias­tră. Cosmonautul-cercetător D.D. Prunariu îl avea alături pe cosmonautul-pilot Leonid Popov, comandantul de zbor. Înghesuiţi într-o capsulă micuţă, cei doi au ajuns la bordul Staţiei Spaţiale Saliut 6 după "nu­mai" o zi de zbor. "Acolo sus, se joacă «adevărata ruletă rusească»: fiecare clipă care trece poate să fie ultima", a declarat gen. mr. (r) dr ing. Pruna­riu pentru Jurnalul Naţional, făcând re­ferire la radiaţiile cosmice şi la di­ver­se obiecte care pot lovi staţia sau na­veta-purtătoare. După şapte zile, 20 de ore, 42 de minute şi 52 de se­cunde petrecute în spaţiu, Prunariu şi Popov au revenit acasă, pe Pămân