„Adevărul“ îţi prezintă în fiecare sâmbătă povestea numelor mari din fotbalul nostru. Azi e rândul lui Marcel Răducanu. Răducanu a fost unul dintre cei mai tehnici fotbalişti pe care i-a avut România de-a lungul timpului, fiind de notorietate şi jongleriile sale cu scrumiera.

Marcel Răducanu a început fotbalul la Centrul „23 august" al clubului Steaua, sub comanda marelui descoperitor de talente, profesorul Flavius Fabian, care a mai călăuzit paşii unor fotbalişti precum Aelenei, Ion Ion, Sumulanschi sau Liţu. Debutul său în prima divizie s-a consemnat la 22 aprilie 1973, la meciul CSM Reşiţa‑Steaua, scor 2-0, Marcel rămânând printre „militari" până în 1981.

Totuşi, nu cele două titluri sau cele două Cupe ale României au rămas întipărite în memoria fanilor Stelei, ci cursele sale senzaţionale, în care „înşira" adversarii într-un mod asemănător cu ce face azi Lionel Messi, cel mai bun fotbalist al momentului.

„Da, mi-a plăcut driblingul. Uneori driblam atât de mult încât se întâmpla să mai şi ratez din cauză că doream să fentez şi portarul. Probabil că va rămâne în memoria celor ce au văzut acel meci golul marcat împotriva formaţiei Young Boys Berna (n.r. - 1979), când am driblat tot, inclusiv portarul, şi am râs înainte să marchez în poarta goală", a povestit fostul mare mijlocaş.

Condamnat la închisoare în contumacie

Iubit de majoritatea microbiştilor români, Marcel Răducanu a plecat din ţară într-o perioadă în care fotbaliştii români aveau interzis peste hotare. În 1981, la un an după ce a fost desemnat cel mai bun jucător al României, cu ocazia unui turneu pe care naţionala l-a efectuat în RF Germană, a dezertat, cerând şi obţinând azil politic.

Căutat şi hăituit de securitate, turnat de rude ale soţiei, dar şi de jucători precum Rodion Cămătaru, fostul fotbalist a fost condamnat atunci la cinci ani şi jumătate de în