Congresul PDL a părut mai degrabă un carnaval menit a atrage atenția și a mai coafa nițel imaginea șifonată a partidului care își alege președintele. Trambalarea în țară prin orașele mai sonore a devenit un pretext de a flutura performanțele extrem de discutabile ale acestei grupări politico-financiare. Alegerile județene au fost mai degrabă prilejuri de întocmire a listelor de susținători și de reverificare a apartenenței la grupările Boc și Blaga. Și opoziția a stat și stă cu ochii holbați pe alegerile din PDL. Dacă va câștiga Vasile Blaga, se poate trezi cu un cadou nesperat. Are șanse să ajungă la putere fără să fi tras la galere pentru un 51% scos în alegeri la termen. Dacă Vasile Blaga pierde, cei doi cai ai USL trebuie să înceapă o cursă nouă. Una mică de câștigare a înfrântului, una mai mare de curtare a UDMR și alta epuizantă și aproape de necrezut de a scoate 51% doar cu PSD, PNL și PC. Toate aceste variante sunt posibile. După cum, la fel de bine s-ar putea să câștige Vasile Blaga, să asistăm la o mini-revoluție în PDL care ar și relansa partidul, dar l-ar păstra în continuare la dispoziția președintelui.

Congresul PDL este cel mai important pentru Traian Băsescu. Dacă PDL se rupe la Emil Boc, adversarii pot trece de PDL spre a iniția debarcarea președintelui. Asta și explică de ce Traian Băsescu a tratat Congresul PDL într-un mod special. Cu presiuni, cu un soi de poliție politică în cazul celor care îl susțin pe Vasile Blaga, cu invitații pe la Parchet, cu pregătirea ieșirii din recesiune exact în preziua congresului. Și multe altele, despre care nu mai are rost să vorbim. Sigur, Traian Băsescu are mult mai multe de pierdut decât oricare învins din acest congres, indiferent dacă este vorba de Emil Boc, de Vasile Blaga sau de chițăilă Paleologu.

Ipoteza multora că la Congresul PDL ar putea începe ruperea și, mai apoi, prăbușirea actualului