Luînd în discuţie conceptul de „literatură europeană“, care stă la originea antologiilor realizate de Dalkey Archive Press, Colum McCann evidenţiază, în prefaţa cărţii, „A Refusal to be Bordered“, cîteva fenomene ce nu mai sînt străine celor interesaţi atît de transformările spaţiilor geografice, cît şi de percepţia asupra acestora şi de modul de raportare la identitatea geografică, istorică şi culturală, ce îşi pun amprenta asupra felului în care se scrie literatură astăzi. Ideea de scriitor global, spune McCann, e relativ nouă, pînă mai ieri se vorbea despre scriitorul englez, canadian, american, pentru ca, astăzi, un scriitor precum Michael Ondaatje (născut în Sri Lanka, educat în Anglia, cetăţean canadian şi care a scris un prim roman despre un cîntăreţ de jazz american) să fie numit unul „internaţional“. De asemenea, acesta pune în discuţie mai vechi obsesii privitoare la ce anume mai înseamnă astăzi literatură naţională şi în ce măsură un scriitor mai poate fi socotit reprezentativ pentru ţara sa, punînd accent pe un aşa-numit „refuz al graniţelor“, o tendinţă de a elibera literatura de orice constrîngere, de a-i recunoaşte varietatea nesfîrşită, precum şi faptul că identitatea scriitorilor e una „compusă, contradictorie, incompletă, chiar incoerentă“.

În introducerea lui Aleksandar Hemon (prozator tradus şi la noi şi apărut la Editura Polirom cu romanele Omul de nicăieri şi Procesul Lazarus), acesta reia o parte dintre problemele ridicate de McCann (printre care presupusa „insularitate“ a literaturii americane, refuzul acesteia de a participa la dialogul literaturii, reproşat de secretarul permanent al Academiei Suedeze în urmă cu cîţiva ani), amintind totodată despre reacţiile ce au existat la apariţia antologiei din 2010, cînd s-au pus în discuţie atît criteriile în funcţie de care s-a făcut selecţia, cît şi însăşi sintagma de