„Schengen: acord privind controlul la frontiere” (Le Figaro). „Schengen : miniştrii de interne din Uniunea europeană favorabili unei modificări punctuale” (Les Echos). „Cacofonia europenilor pe tema evoluţiei tratatului Schengen” (La Croix). „Imigraţia : supralicitarea temei securitate publică din partea Danemarcei” (L’Humanite’).

Ziarele de astăzi scriu despre noile norme din spaţiul Schengen referitoare la controlul frontierelor interne. „Schengen : acord privind controlul la frontiere”, citim în Le Figaro. Franţa îşi linişteşte partenerii. „Schengen : miniştrii de interne din Uniunea europeană favorabili unei modificări punctuale”, notează Les Echos.

Ziarul catolicilor francezi, La Croix observă „Cacofonia europenilor pe tema evoluţiei tratatului Schengen” în timp ce L’Humanite’ reţine „Imigraţia: supralicitarea temei securitate publică din partea Danemarcei”. Cotidianul italian Îl Giornale este de părere că „Uniunea europeană i-a temperat pe danezi”. Schengen este o adevărată cucerire. Şi editorialul din Îl Giornale este pe această temă: „Acest tratat nu este un totem. Dacă este schimbat devine mai credibil”.

„Când Tratatul Schengen a fost semnat în 1985, numai reprezentanţii a 5 ţări se aflau pe nava fluvială ‘Prinţesa Marie Astrid’ care naviga pe Mosel: Franţa, RFG, Belgia, Olanda şi Luxemburg. Numărul statelor care au aderat la acest tratat a rămas la 5 timp de 10 ani. Numai în 1997 Tratatul Schengen a intrat în acquis comunitar, adică acel set de măsuri care gestionează viaţa Uniunii. Astăzi nu se mai vorbeşte de un tratat ci de un spaţiu Schengen din care fac parte 25 de ţări şi 400 de milioane de cetăţeni. Nu este deci un pergament sacru acest tratat Schengen care este expus într-un muzeu şi venerat cum este Constituţia Americană.

Este vorba de un set de măsuri şi regulamente în continuă evoluţie care a dat naştere unia din puţ