Patriarhia Română a anunţat ieri că va face demersuri pentru a obţine recunoaşterea canonică pentru biserica de pe lângă aşezământul românesc de la Ierusalim. Episcopul vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul a recunoscut că nu exista aprobare canonică pentru ridicarea acestei biserici, motiv pentru care Patriarhia Ierusalimului a decis miercuri să rupă legăturile cu BOR.

Lăcaşul de cult a fost construit pe lângă o casă de oaspeţi destinată pelerinilor sosiţi în Israel. "Nu putem concepe o casă de pelerini fără biserică", a declarat ieri Ciprian Câmpineanul. Atent la detalii, episcopul vicar a repetat afirmaţiile anterioare ale Patriarhiei, potrivit cărora, în 1998, înainte de începerea lucrărilor, patriarhul de atunci al Ierusalimului, Diodor, şi-a dat "acordul verbal". Totuşi, Sinodul de la Ierusalim a dat ulterior de înţeles că nu ar fi de acord cu biserica românească de la Ierihon, aşa că, în anul 2000, BOR a solicitat şi un acord scris. Patriarhul Didor a murit însă chiar în acel an, iar urmaşul său, Irineu, a avut un mandat controversat, fiind chiar caterisit în 2005. Din acel moment, adică după instalarea actualului patriarh al Ierusalimului, Teofil al III-lea, "aşezământul românesc din Ierihon nu a mai fost o prioritate pentru ei", explică Ciprian Câmpineanul.

Episcopul vicar mai precizează că lucrările nu au fost întrerupte, "pentru că era vorba şi de respectarea unor termene, de sponsori, de fonduri acordate chiar de către guvern, dar mai ales de necesitatea ca pelerinii să aibă o biserică la acea casă de oaspeţi din Ierihon".

Pelerinii pot merge în continuare la Ierihon

Reprezentanţii Patriarhiei nu-şi explică însă de ce decizia Sinodului de la Ierusalim a venit la mai bine de 10 ani de la construirea bisericii. "A fost o surpriză şi pentru noi, pentru că acum trei săptămâni o delegaţie a mers la Ierusalim, unde s-a convenit