Nu numai lipsa fondurilor determina starea precara a jocurilor sportive din oras, ci si lipsa de interes a factorilor de raspundere si managementul pompieristic. In numarul de miercuri, "Ziarul de Iasi" a prezentat un clasament al oraselor Romaniei (exclusiv Capitala) din punct de vedere al starii actuale a sporturilor de echipa (la momentul actual), mai exact a jocurilor sportive, fiindca - ne place sau nu - aceste jocuri capteaza in mai mare masura publicul larg decit sporturile individuale, responsabile cu inalta performanta internationala. Al doilea oras al tarii dupa Bucuresti ocupa un deloc onorant loc 22, la egalitate cu orase ca Vaslui, Sfintu Gheorghe sau Gheorgheni si in urma unor alte tirgusoare precum Zalau, Tirgu Jiu, Miercurea Ciuc sau Odorheiu Secuiesc. Un clasament care, pe linga rusinea pe care o suporta iesenii, induce serioase teme de meditatie, mult mai adinci decit simplele acuze la adresa unor oficialitati locale sau a unor oameni de afaceri opaci la fenomenul sportiv. Trebuie spus ca, la fel ca orice ierarhie de acest gen, clasamentul nostru nu poate reflecta in intregime realitatea. Ca fenomen al jocurilor sportive, Iasul nu poate fi inferior Odorheiului, pentru ca pe Bahlui se practica la un nivel ridicat mai multe sporturi decit in municipiul harghitean, care traieste doar printr-o echipa masculina de handbal. In mod similar se poate vorbi despre Zalau sau Miercurea Ciuc, dar problema nu este aceeasi. Multe orase mai mici din Romania se focuseaza pe anumite sporturi cu traditie, cum ar fi hocheiul in Ciuc, handbalul in Zalau sau baschetul in Sibiu. Mediul de afaceri este limitat, la fel ca si fondurile locale de la buget, si oamenii acestor orase sint mai usor dispusi sa sprijine o singura echipa, dar pe care s-o duca pe culmile ierarhiei interne. In ultimii ani, echipa masculina de handbal din Resita a cucerit trei Cupe Challenge si, mai no