Mulți dintre cursanți se apucă de învățat limbi străine fiindcă doresc să-și schimbe locul de muncă sau pentru că trebuie să se adapteze cerințelor firmei unde lucrează. Cele mai solicitate rămân, totuși, cursurile de limba engleză.
În secolul în care trăim, analfabet nu înseamnă că nu poți scrie și citi, ci că nu poți comunica măcar într-o limbă străină. După 1989, din fericire, s-au deschis o mulțime de institute și centre pentru studierea limbilor străine, unde predau chiar profesori nativi, acestea atrăgând anual tot mai mulți cursanți.
Deschiderea granițelor și posibilitatea de a opta pentru cursuri la universități de prestigiu din Europa sau pentru un loc de muncă mai bine plătit peste hotare i-a determinat pe români ca, în afara limbii engleze, să învețe germana, franceza, italiana, spaniola, ba chiar și chineza sau olandeza.
„Anul acesta, mai mult decât în alți ani, în afară de limba engleză, înregistrăm un număr mare de solicitări pentru cursurile de limbă germană, franceză și italiană. Însă circa 50% din totalul cursurilor pe care le organizăm sunt cele de limba engleză, aproximativ 40% sunt de limba germană, iar cursurile de franceză și italiană reprezintă câte 5%“, precizează directorul Centrului de Limbi Străine – FIDES, prof. univ. Smaranda Elian.
Aceasta susține că mulți dintre cei înscriși la FIDES aleg anumite cursuri și pentru că vor să-și schimbe locul de muncă sau trebuie să se adapteze la cerințele organizației pentru care lucrează.
A redus criza economică bugetele cursanților?
„În 2009, din cauza stagnării economiei, am înregistrat o ușoară scădere a numărului de cursanți. Însă, începând din acest an, tendința este pozitivă“, spune Carmen González, administratorul Institutului Cervantes din București. În schimb, rerezentanții centrului FIDES susțin că numărul celor ce frecventea
