- Povestea lacasului din care Horea a dat semnul revolutiei sale -
* A fost ridicata de trei ori din temelie. Mutata din Albac (Apuseni) la Florica (Arges) si de acolo la Olanesti (Valcea), bisericuta mangaie azi sufletele bolnavilor ce-si cauta alinare la bai si, deopotriva, dorul motilor, care vin an de an sa revada minunea ridicata de Horea *
Chemarea vechiului clopot
Tremurau brazii, infiorandu-se, sus pe munti, iar vaile inganau, tanguit si cald, minute in sir, cand clopotele prindeau sa bata. Oamenii ieseau cu totii in usile caselor ori pe la porti si se uitau lung in zare, cu luare aminte... Ca era praznic, ca era prapad, ca era bucurie mare, ca era jelanie, ca era chemare la rugaciune, ca era glas ridicat la lupta, motii isi strangeau strasnic braul de piele, iar femeile isi innodau strans broboadele si se porneau cu pasi drepti si mari, spre vale, spre biserica lor. Nu era catun pana unde sa nu bata clopotul cel vechi. Batea cu foc, tare, puternic si sacadat, dar si duios si cantat, ca o inima in ceasul mut si tainic al rugaciunii de seara. Clopotul vechi era mostenirea lor cea mai scumpa, clopotul cu care Cuviosul Sofronie de la Cioara tinuse treaza credinta ortodoxa in anii imperiului austro-ungar, clopotul care il chemase pe Horea in strana bisericii, langa ai lui, clopotul cu care, apoi, insusi Horea ii ridicase pe moti la lupta.
Bisericuta lui Horea
Foto: Agerpres (2) A rasunat prima oara demult de tot, prin 1670. In 1746, cand si-au facut motii din Albac o bisericuta noua, din lemn cioplit cu sarg si cu mandrie de mesterii locului, clopotul a fost mutat in turla ei. Vasile Nicola Ursu, zis si Horea, avea 16 ani pe atunci, si nu e mot in tot Apuseniul care sa nu bage mana in foc ca Horea a lucrat el insusi la bisericuta din Albac. "La 30 de ani era deja cel mai cunoscut constructor de