Pentru prima dată în istoria sa, Cimitirul Bellu a fost deschis vizitatorilor de la ora 19.00, până către ora două dimineaţa, sâmbătă, 14 mai, în cadrul Nopţii Muzeelor. Locul de odihn veşnică, lăsat moştenire Bucureştiului de baronul Barbu Bellu(1825-1900) figurează în Associations of Significant Cemeteries in Europe (ASCE), care are 118 membri în 98 de oraşe din 22 de ţări, respectiv: Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Norvegia, Ungaria, Portugalia, Rusia, Serbia-Muntenegru, Slovenia, Spania, Elveţia, Marea Britanie şi Suedia. Astfel, Cimitirul Bellu se alătură, printre altele, celebrelor cimitire "Pere-Lachaise" din Paris, "Cimitirul Vechi al Evreilor" din Praga, sau "Highgate" din Londra.
Cimitirul a fost înfiinţat pe un teren donat de baronul Barbu Bellu, descendent al uneia dintre cele mai bogate familii ale Ţării Româneşti. Lucrările de amenajare încep la finele anului 1852 şi se termină în 1858, sub supravegherea atentă a iniţiatorului lor, C.A. Rosetti. De alfel C.A.Rosetti este şi primul concesionar consemnat în Arhiva Cimitirelor, care, în noiembrie 1859, cumpără un loc pentru înmormântarea fiicei sale, Elena.
De la şlapi la sandale cu toc de 10
Sâmbătă, spre seară, la o lecţie de istorie sculptată în piatră, în locul unde nu ştii unde să te opreşti. Deoarece reprezintă locul de odihnă veşnică pentru marile personalităţi ale istoriei şi culturii moderne ale României. Ţinuta obligatorie chiar şi la morminte, unele dintre ele spălate cu apă şi clor chiar înaintea deschiderii programului de vizitare... Altfel, îmbrăcămintea fiecăruia după locul de unde vine sau unde se duce! Fiindca poti observa cu rapiditate trupuri bronzate proaspat "infăşurate” in maiouri multicolore. Sau fuste scurte si provocatoare,numai bune pentru petrecerile din cluburile de fiţe, semn că "stau la muze