A luat sfârşit un eveniment politic de care mulţi români îşi legau o speranţă. Rezultatul este pentru mulţi dintre ei o dezamăgire. PDL a rămas cum era şi înainte. Ba aş zice că mai întărit, mai consolidat, mai unit. Atâta doar că în partea rea a lucrurilor. Acest partid şi-a mobilizat personalităţile şi personajele pentru a retransmite populaţiei acelaşi mesaj. Nu ne desparte nimeni! Suntem mai uniţi ca niciodată! De fapt, PDL n-a intenţionat să se reformeze. A vrut doar să spună simpatizanţilor şi electoratului că, în ciuda situaţiei dificile prin care trece ţara, partidul rămâne acelaşi. Şi conducerea sa, la fel. De fapt, congresul PDL a fost doar un test pentru Traian Băsescu şi pentru Vasile Blaga. PDL rămâne în subordonare absolută faţă de preşedinte. Iar Vasile Blaga, cel care îşi imgina că ar putea prelua controlul rafistolând doar o mică parte din limbajul şi atitudinea sa, a aflat răspunsul. Nu se bucură de susţinere suficientă pentru o asemenea încercare.

Congresul PDL rămâne un fals politic grosolan. O mostră de spoială democratică, mimată cu succes de o grupare politico-financiară cu frecvente răbufniri de bandă organizată. Ce dezbateri majore a prilejuit Congresul PDL? Despre relansarea economică? Nimic! Despre situaţia sistemului de sănătate? Ioc! Ceva legat de situaţia învăţământului? Nici vorbă! Sau de situa ţia justiţiei, de subordonarea totală a acesteia (în special a Parchetului) şi a serviciilor secrete? Nici un pâs! Dimpotrivă, reuniunea PDL ne-a convins de folosirea intensă a instituţiilor statului pentru obţinerea "armoniei de partid". Principalele probleme ale Congresului PDL au fost mai degrabă de zona cancanului. Cine ţine cu cine, cum a venit îmbrăcată Elena Udrea, cum s-a purtat domnul Goe Paleologu, lacrimile chinuite ale lui Traian Băsescu, votul cu liste de nume stabilite în culise ş.a.m.d. Nimic din chestiunile majore ale Ro