Zece state ale UE continuă să ridice bariere în calea muncitorilor din Est, susținând că își protejează piața muncii. Economic, aceste țări se bazează însă pe munca lucrătorilor străini.

Recentul scandal iscat de afir­ma­țiile ministrului olan­­dez pentru afaceri sociale, care anunța înăsprirea con­dițiilor de acordare a per­miselor de muncă pentru lucrătorii din Europa Centrală și de Est, a readus în discuție problema cetățenilor comuni­tari „de rang secund“. Declarațiile au stârnit nu numai un război diplomatic, care a tulburat apele la Bruxelles, ci i-a înfuriat chiar și pe angajatorii olandezi. Agricultorii din sudul țării, care se bazau pe circa 2.000 de muncitori sezonieri din România și Bulgaria pentru a-și strânge recoltele, au amenințat că dau guvernul în judecată. Presa din statele nou-intrate în clubul comunitar a explicat care sunt implicațiile unei astfel de decizii asupra economiei olandeze. Intitulat „Cine vă va culege lalelele?“, articolul publicat în cotidianul polonez Gazeta Wyborcza susține că „o mână de lucru ieftină provenind din Polonia, România, Lituania şi Bulgaria se găseşte la baza a mii de firme olandeze, ca şi a unor sectoare economice, cum este agricultura“ și că, fără acești cetățeni europeni pe care Olanda îi refuză acum, „nu ar mai fi nimeni să culeagă roşii, să construiască locuințe sau să planteze bulbi de lalele“. Olanda este însă doar una dintre cele zece țări din spațiul comunitar care au restricționat accesul pe piața muncii pentru români. În timp ce guvernul spaniol a recunoscut meritul lucrătorilor din Est la susținerea economiei iberice în perioada de boom, Marea Britanie s-a lăsat cuprinsă de panică la ideea unui posibil asalt al muncitorilor români, care ar fi mai ieftini decât supușii reginei. Cu toate restricțiile impuse de cele zece țări, există soluții pentru a trece dincolo de barieră. Ministerul Muncii a explica