SUA achită nota de plată integral, economia locală va înflori, România va căpăta un alt statut în NATO şi în regiune, spun americanii. Experţii americani nu reuşesc să cadă de acord pe tema utilităţii sistemului, a capacităţii sale şi a ţintelor sale strategice.

Cum funcţionează scutul antirachetă care va fi amplasat şi în România

Specialiştii din SUA cu care a discutat „Adevărul", reprezentanţi ai unor prestigioase institute, s-au contrazis şi ei. Singurul lucru cu care au fost cu toţii de acord este că, acceptând să găzduiască bateriile de interceptori pe teritoriul său, România a căpătat un profil cu adevărat major în NATO.

În 2009, când preşedintele Barack Obama a anunţat revizuirea planului propus de predecesorul său pentru apărarea statelor NATO împotriva rachetelor inamice, comunitatea militară americană s-a împărţit în două tabere adverse cu gândiri strategice profund diferite. Una dintre tabere a continuat să susţină ferm că planul fostului preşedinte Bush de a amplasa 10 rachete interceptoare cu rază lungă de acţiune în Polonia ar constitui cel mai bun răspuns la ameninţarea prezentată de ţări ca Iranul sau Coreea de Nord.

Cealaltă tabără, raliată în jurul noului preşedinte, punea la îndoială atât fezabilitatea vechiului proiect, cât şi eficacitatea sa din punct de vedere strategic şi tehnic. De curând, America a demarat un proiect în patru etape de amplasare a câtorva zeci de rachete cu rază mică şi mijlocie de acţiune pe pământ est-european şi pe nave americane din Marea Mediterană.

Disputele însă continuă şi în ziua de azi, chiar dacă proiectul a intrat deja în cea de-a doua fază a sa, cea a amplasării interceptorilor într-o bază militară din România. Experţii americani încă nu reuşesc să cadă de acord pe tema utilităţii sistemului, a capacităţii sale şi a ţintelor sale strategice. Cei cinci specialişti cu care a