Neînţelegând că destructurarea profundă a capacităţii de producţie a economiei reale şi, implicit, a ocupării salariale - ambele ajunse la masa critică - reclamă o angajare fermă în ample procese de investiţii capabile să restaureze producţia de venituri curente şi, implicit de bunăstare şi fiscalitate, Guvernul refuză cu obstinaţie să-şi onoreze programul în temeiul căruia şi-a obţinut mandatul.

Într-un eseu recent găzduit de ziarul "BURSA" ("Datoria externă va depăşi 100 miliarde euro"), atră-geam atenţia asupra stării de avarie în care se află ţara, asupra faptului că, dincolo de atacul flagrant pe care-l degajă la adresa bunăstării economice a populaţiei, această decădere - contracarată pricinos, dar priincios, prin politici "fără viitor" - va avea un impact dezastruos asupra suveranităţii României.

Este deja o realitate faptul că, pentru a se menţine la putere, aflată într-o stare avansată de sevraj şi beneficiind de lipsa de reacţie a contra-Puterii (termenul de "opoziţie" a devenit indemn pentru a califica forţele politice care nu se află în arcul Puterii!), Puterea politică - prin Guvernul legal, prin majoritatea creată "contra naturii" împotriva voinţei suveranului de drept în Parlament şi prin acoliţii "întru arivism" din eşichierul activ - împinge România (cu tot cu "suveran") în braţele dezastrului total. Gaura neagră constituită prin irosirea resurselor financiare din fiscalitate, din credite externe şi prin lipsa de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile (din 2007, Româ-nia este creditor net în finanţarea bugetului UE) se adânceşte şi prin creşterea îndatorării publice interne.

Pe calea consolidării precarităţii economice (în perioada ianuarie 2009 - mai 2011 nu poate fi identificată nicio măsură menită măcar resuscitării economiei reale şi ocupării salariale), starea de precaritate fiscală - în pofida destructurării ocupării