Comisia Europeană a obligat Guvernul să suplimenteze cu o lună perioada în care angajaţii care lucrează peste durata normală a timpului de muncă beneficiază de ore libere, de la 60 zile la 90 zile calendaristice, şi să extindă cazurile în care pot fi încheiate contracte de muncă pe durată determinată.
Modificările vor fi introduse până în toamna acestui an, relevă Memorandumul de Înţelegere convenit de Guvern cu Comisia Europeană în urma misiunii din aprilie-mai, obţinut de MEDIAFAX.
"Se va lărgi categoria de situaţii în care pot fi folosite contracte de muncă pe durată determinată, asigurându-se că aceasta nu va creşte segmentarea pieţei muncii. În acelaşi timp, legislaţia privind protecţia angajaţilor va fi adaptată la principiile flexicurităţii", se arată în document.
Principiul flexicurităţii este definit de către Comisia Europeană drept un concept care sa împace pretenţiile angajatorilor cu cele ale angajaţilor, îmbinând flexibilitatea şi securitatea pentru lucrători şi companii, inclusiv prin abordarea mai flexibilă a procedurilor de angajare şi de concediere.
Prin noul Cod al Muncii, intrat în vigoare la începutul acestei luni, Guvernul a extins perioada în care munca suplimentară poate fi compensată prin ore libere plătite, de la 30 zile la 60 zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.
Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
Noul Cod al Muncii mai prevede că un contract individual de muncă pe durata determinată poate fi prelungit pentru perioada realizării unui proiect, program sau unei lucrări, dar cu posibilitatea încheierii succesive a cel mult trei astfel de contracte. În acelaşi timp, a fost stabilit că un contract individual de muncă pe durata determinată încheiat în termen de trei luni de la încetarea unui contract similar este considerat
