Într-un interviu pentru \"The Guardian\", celebrul om de ştiinţă britanic îşi împărtăşeşte părerile despre moarte, despre teoria spaţiului multidimensional, depre existenţa speciei umane şi despre şansele ei de supravieţuire.

Credinţa că după moarte ne aşteapă Raiul şi Viaţa de apoi este doar o poveste pentru cei care se tem de "întuneric", spune respectatul om de ştiinţă. Într-o declaraţie care atestă fără echivoc respingerea oricărei "consolări religioase", eminentul fizician spune că după ultima pâlpâire a creierului nu mai urmează nimic.

Stephen Hawking, cunoscut pentru teoriile sale despre radiaţiile emise de găurile negre şi despre cosmogeneză, este paralizat de la vârsta de 21 de ani când a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică. Medicii îi dădeau numai câţiva ani de trăit dacă boala sa ar fi progresat, însă Hawking a ajuns la vârsta de 69 de ani, iar ideea că ar putea muri nu îl sperie. "Am trăit cu spectrul unei morţi iminente în ultimii 49 de ani şi nu îmi mai este frică de moarte, dar nici nu mă grăbesc să mor, mai am încă multe de făcut", spune Hawking.

Viaţa trebuie trăită cu folos "Văd creierul ca pe un computer care încetează să funcţioneze atunci când componentele sale se defectează. Nu există Ceruri sau viaţă de apoi pentru computere stricate, e doar un basm pentru cei care se tem de întunericul final", a adăugat Hawking.

Declaraţiile lui Hawking merg chiar mai departe decât ideile sale din cartea "The Grand Design", publicată în 2010, în care spunea că nu este nevoie sa invocăm existenţa unui Creator pentru a explica existenţa Universului.

Prin declaraţiile sale, Hawking trasează o linie clară de demarcaţie între Dumnezeu în sens metaforic şi credinţa într-un Creator atotputernic a cărui mână călăuzeşte mersul lucrurilor în Univers.

În interviul pentru "The Guardian", Hawking respinge id