Deşi Teodor Paleologu a avut o cravată precum cea a lui Traian Băsescu, iar Vasile Blaga de aceeaşi culoare cu cea purtată de Emil Boc, nu a câştigat decât unul singur şefia PDL / Foto: Marin Raica / Jurnalul Naţional Traian Băsescu a câştigat tot ce putea să câştige la alegerile din PDL. L-a reînscăunat pe Emil Boc preşedinte pentru încă un mandat, cel mai probabil unul scurt, până când Băsescu se va reîntoarce oficial la partid, la finalul şederii la Palatul Cotroceni. A înscăunat-o pe Elena Udrea regină neoficială a partidului, eliminând din calea ei obstacolele nedorite numite Vasile Blaga, Radu Berceanu şI Adriean Videanu. A şters din organigrama partidului garda veche de la PD, pe toţI cei care i-au fost alături de la începuturile FSN, pentru a-I înlocui cu personaje mai "flexibile”, crescute în politică de el, de la Roberta Anastase la Gheorghe Flutur şI Theodor Baconschi.

Primele alegeri ale PDL după 6 ani au fost tranşate categoric în mometul în care Traian Băsescu, sosit, în spiritul Constituţiei care îl obligă să fie "echidistant”, pe scena de la Palatul Parlamentului, şi-a şters cu mâna lacrimile de pe obraji, cerând, cu plâns în glas, celui care pierde, adică Blaga, să nu îi întoarcă spatele celui care câştigă, adică Boc, aşa cum lui însuşI i-a întors spatele Petre Roman, când a câştigat Convenţia din 2001. "A fost un moment de satisfacţie politică, dar am şi o mare insatisfacţie, atunci când cel care pierduse, când i-am întins mâna, a întors spatele. Să nu faceţi asta diseară", a spus Băsescu, cu ochii în lacrimi. După care i-a dat lui Blaga lovitura de graţie, cerându-le pedeliştilor să voteze pentru "continuarea reformelor”, adică pentru Boc, şI a sugerat pericolul ruperii partidului din cauza lui Vasile Blaga. "Mi-aş dori mult ca această convenţie care va lua decizii politice extrem de importante să nu creeze dubii asupra determinării acest