Comisia Europeană a impus Guvernului să modifice din nou Legea parteneriatului public-privat, prin introducerea unui amendament care să confere Autorităţii de Achiziţii Publice atribuţii de verificare şi control al contractelor, dar şi dreptul de a cere în instanţă nulitatea absolută a contractelor. Legea parteneriatului public-privat, intrată în vigoare în octombrie anul trecut, a fost deja modificată de Guvern în luna aprilie prin ordonanţă de urgenţă, tot la solicitarea Comisiei Europene. Prin modificările efectuate atunci, Guvernul a acordat doar Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat din subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG) atribuţii de monitorizare, verificare şi control pentru aceste proiecte, potrivit Mediafax.

Memorandumul de Înţelegere convenit de Guvern cu executivul european în urma misiunii din aprilie-mai relevă însă că autorităţilor române li s-a impus o nouă modificare a Legii privind parteneriatul public-privat, astfel încât Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) să primească la rândul său atât atribuţii de control, cât şi dreptul de a solicita în instanţă constatarea nulităţii absolute a contractelor încheiate cu încălcarea legii.

Surse guvernamentale au declarat că negociatorii europeni şi-au motivat solicitarea prin faptul că nu pot accepta ca doar unitatea centrală din cadrul SGG să aibă astfel de atribuţii de control.

Sursele citate au mai arătat că, în condiţiile în ordonanţa de urgenţă prin care legea a fost modificată în aprilie se află încă în Parlament pentru dezbatere, Executivul poate opta între o nouă ordonanţă de urgenţă sau depunerea unui amendament prin intermediul parlamentarilor coaliţiei de guvernare.

Comisia Europeană a impus Guvernului să modifice din nou Legea parteneriatului public-privat, prin introducerea unui