Atât de "bun" este noul Cod al Muncii pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea, trecând peste orice formă de dialog cu partenerii sociali, încât Comisia Europeană obligă Executivul să-l mai modifice o dată până la toamnă, astfel încât să respecte prevederile UE.
A fost în zadar şi munca de PR dusă de premierul Emil Boc, actual ministru interimar al Muncii, pentru că noua legislaţie a muncii tot trebuie refăcută, astfel încât să se suplimenteze cu o lună perioada în care angajaţii care lucrează peste durata normală a timpului de muncă să beneficieze de ore libere de la 60 de zile la 90 de zile calendaristice, şi să se extindă cazurile în care pot fi încheiate contracte de muncă pe durată determinată. Codul Muncii intrat în vigoare la 1 mai extinde perioada în care munca suplimentară poate fi compensată prin ore libere plătite de la 30 de zile la 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, iar durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
Cererea a fost formulată de CE în Memorandumul de înţelegere convenit de Guvern cu Comisia Europeană în urma misiunii din aprilie-mai 2011, obţinut de agenţia Mediafax. În document se specifică foarte clar: "Se va lărgi categoria de situaţii în care pot fi folosite contracte de muncă pe durată determinată, asigurându-se că aceasta nu va creşte segmentarea pieţei muncii. În acelaşi timp, legislaţia privind protecţia angajaţilor va fi adaptată la principiile flexicurităţii". Principiul "flexicurităţii", care include şi abordarea mai flexibilă a procedurilor de angajare şi de concediere, are menirea de a împăca pretenţiile angajatorilor cu cele ale angajaţilor, îmbinând flexibilitatea şi securitatea pentru lucrători şi companii.
În campania de susţinere a noului Cod al Muncii, Guvernul Boc mizează pe numărul mare de con
