Comunicatul Statisticii din 13 mai a făcut să ia foc dezbaterea publică. Duiumul de întrebări şi nedumeriri curge într-o singură direcţie: diagnosticul de ieşire din recesiune, care s-ar baza pe o simplă "definiţie", şi nu pe un model teoretic autentic, poate fi unul serios? Opinia mea este că Da! La urma urmei, vorba unui tânăr jurnalist, indiferent cum îi spunem, calcul se face pe baza unei convenţii acceptate paneuropean şi nu numai.
Două trimestre, unul după altul, de creştere cu semnul plus a Produsului Intern Brut (PIB) – trimestrul patru din 2010 şi trimestrul întâi din 2011 –, îndreptăţesc judecata că ţara nu mai e în recesiune. Judecată ce nu se bazează pe o simplă definiţie, ci pe aplicarea unei metodologii stabilite de Eurostat. Toate cele 27 de state din Uniunea Europeană şi trei din afara Uniunii – Islanda, Norvegia şi Elveţia –, plus Statele Unite şi Japonia au convenit să respecte modelul de calcul convenit. De altfel, la 13 mai, nu numai România a publicat datele creşterii economice în temeiul metodologiei amintite, ci şi forul european de statistică. Tabloul desenat de Eurostat are o sumedenie de semnificaţii.
Aşadar, nu merită să irosim timp cu despicatul firului în patru. Important nu este cum să-i spunem criteriului aplicat, definiţie, model ori metodologie, ci rezultatul obţinut. Şi nu am în vedere atât cele două plusuri din contul ţării noastre (0,1 din trimestrul patru 2010 şi 0,6 din primul trimestru al acestui an) cu semnificaţiile lor singulare, cât locul României în tabloul celor 32 de ţări analizate de Eurostat.
Ce vedem? Că Portugalia, cu două minusuri în ambele trimestre luate în calcul, 0,6 şi 0,7, a reintrat în recesiune. Irlanda, cu un pronunţat minus 1,6 în T4 şi cu un semn de întrebare în T1, fiindcă nu a comunicat încă datele, e în pericol să reintre în
