Comisia Europeană va propune astăzi, la Bruxelles, un set de măsuri ce introduc standarde minime pentru a crea acelaşi nivel de protecţie a victimelor infracţiunilor peste tot în Uniunea Europeană. Peste 75 de milioane de oameni, adică aproximativ 15% din populaţia Uniunii, sunt victimele unor infracţiuni grave anual.

Dacian Cioloş,Viviane Reding

Imaginează-ţi că, într-o seară caldă de vară, eşti în drum spre metrou după ce ai urmărit cu plăcere un film la cinema. Brusc, îţi apar în faţă doi tipi. Unul te loveşte în cap, în timp ce celălalt îţi caută prin buzunare. O iau la fugă, în timp ce tu te clatini mergând pe stradă şi realizezi că ţi-au fost furate telefonul mobil şi portofelul. În doar câteva secunde, o seară plăcută s-a transformat într-un coşmar. Din păcate, astfel de situaţii se întâmplă în fiecare zi în Europa.

În prezent, modul de tratare şi protecţie a victimelor variază mult pe teritoriul Uniunii Europene. Unii oameni nu beneficiază vreodată de un consilier după ce au devenit victimele unei agresiuni sau de un interpret atunci când trebuie să depună mărturie împotriva atacatorului în cazul unei infracţiuni ce a avut loc în altă ţară. Către cine ar trebui să se îndrepte victimele pentru sprijin, protecţie sau ajutor pentru a se descurca în sistemul de justiţie?

Care sunt drepturile lor în fiecare ţară? Comisia Europeană are un răspuns la aceste întrebări: standarde minime în domeniu valabile în întreaga Uniune care să le dea încredere victimelor că vor primi ajutor şi sprijin, indiferent dacă au avut un accident de maşină în timp ce se îndreptau spre sudul Franţei sau dacă au fost jefuite la Barcelona, Liverpool sau Hamburg.

Victimele, pe primul plan

Noile măsuri propuse astăzi vor crea un nivel comun de protecţie pe întreg teritoriul Uniunii pentru a ajuta victimele unor infracţiuni să-ş