Ecourile convenţiei nu se vor stinge uşor şi cred că de abia de aici înainte se va putea vorbi de apariţia unui veritabil curent anti-Băsescu în PDL. Gruparea Blaga este convinsă că înfrângerea se datorează exclusiv implicării preşedintelui. Se aud acuze furibunde şi, probabil, unele dintre ele adevărate: campanie necinstită - vizitele de lucru ale lui Boc încărcat de contracte şi promisiuni de investiţii -, cumpărări de voturi şi ameninţări, ba cu DNA, ba cu raderea din organizaţii, aranjamente „organizatorice“ - echipa de zgomote adusă la convenţie de Dan Andronic –, telefoane otrăvite în miez de noapte care au presat conştiinţele şi caracterele înclinate natural spre trădare, listele impuse. Chiar dacă planul taberei Blaga de a-l lăsa în offside pe Boc prin retragerea în bloc a tuturor candidaturilor a fost dejucat, asta nu va face decât să întărâte şi să mărească apetitul pentru opoziţie în interior. Înfrântul Blaga strânge din dinţi şi jură răzbunare. Are de partea sa destule filiale şi mai ales credinţa că va veni şi vremea lui. Nu se ştie când, poate după alegerile din 2012, când din PDL s-ar putea desprinde o aripioară care să formeze sau să întărească o potenţială majoritate uselistă. Poate chiar mai devreme, când Băsescu va încerca să treacă prin parlament un premier tehnocrat. Există deja informaţii că la Senat majoritatea va ajunge pe minus. Oricum, dacă mult clamata unitate se va menţine până la alegeri, în interior curentul anti-Băsescu va prinde aripi. Este de aşteptat să critice vocal o viitoare guvernare tehnocrată şi, inerent, mai puţin dependentă de partid, continuarea reformelor şi inevitabilele măsuri de austeritate, să boicoteze tentativele de introducere a integrităţilor. Controlul pe care l-a dorit Băsescu i s-ar putea întoarce în faţă.

În doilea rând, se va pune problema reformării partidului tot în ideea recredibilizării şi maximiz