Oficialii ieşeni sunt convinşi că oraşul are potenţial pentru a deveni capitala culturală europeană în anul 2020. Şefii Iaşiului ar trebui să înceapă demersurile pentru a iniţia proiecte şi strategii de promovare a unui oraş plin de gropi şi de maidanezi.

Anunţul ministrului Culturii, Kelemen Hunor, cum că Iaşiul candidează la titlul de „Capitală Culturală Europeană“ pentru 2020 nu i-a mobilizat pe şefii din Primărie. Aceştia cred cu tărie că instituţiile din oraş au o activitate culturală superioară celei din Cluj sau Timişoara, principalii contracandidaţi.

Iaşiul, în cursă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

„Sistemul este performant la Iaşi“

„Avem teatru, operă, filarmonică, asociaţii, fundaţii, cea mai bună activitate culturală din ţară, după Bucureşti. La infrastructura rutieră vom sta bine după 2015“, a spus Cosmin Coman, şeful Direcţiei de Programe şi Servicii pentru Comunitate.

Potrivit procedurii de selecţie a Capitalelor Culturale Europene, comitetul Uniunii Europene, care selectează oraşele finaliste, va analiza în 2013 proiectele României, urmând ca în 2015 să fie desemnat oraşul-Capitală Culturală Europeană.

Conform specialiştilor europeni, Primăria Iaşi ar trebui să se preocupe din acest moment de o strategie, de un concept care să o diferenţieze de ceilalţi candidaţi. Chiar dacă oraşul este plin de gropi, câini comunitari, praf şi mizerie, primarul Gheorghe Nichita este mai mult decât optimist.

Străzile asfaltate în ultimii ani sunt pline de gropi

Bătaie de joc. Pasarela Socola spartă de gropi deşi a fost peticită recent (FOTO)

„Specialiştii de la UE care vin în România nu se gândesc numai la istoria Iaşiului, vor să vadă că sistemul de învăţământ, universitar şi preuniversitar este performant şi este, că străzile se modernizează, că nu există riscul locuirii în Iaşi, că