17 mai – Ziua internaţională împotriva homofobiei. Politicienii democraţi au datoria de a apăra drepturile persoanelor LGBT

Astăzi se celebrează Ziua internaţională împotriva homofobiei şi transfobiei, declarată astfel pentru că, în 17 mai 1990, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a statuat în Adunarea sa Generală faptul că “homosexualitatea nu reprezintă o boală, o dereglare sau o perversiune sexuală” (“homosexuality is not a disease, a disturbance or a perversion”). Preşedintele Parlamentului European, polonezul Jerzy Buzek, a declarat recent că discriminarea faţă de persoanele LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali), ca şi încercarea de a le denigra şi depriva pe acestea de drepturile lor pe baza orientării sexuale este un lucru deplorabil. Am întâlnit adesea, atât în dezbaterile publice cât şi pe numeroase forumuri, publicaţii online sau medii de socializare atitudini visceral sau moderat homofobe. Parlamentul României a votat recent împotriva drepturilor persoanelor LGBT. În partidul din care am demisionat în 17 septembrie 2010 am întâlnit, de asemenea, reacţii homofobe în diferite grade de intensitate (care ar merita poate o discuţie distinctă), lucru care a reprezentat una dintre principalele trei raţiuni pentru care am părăsit acea formaţiune politică. Tema drepturilor LGBT reprezintă, în opinia mea, o cauză care trebuie susţinută de politicienii democraţi din ţara noastră. A nu recunoaşte drepturile persoanelor LGBT este o abdicare de la obiectivul democratizării unei ţări. A o ignora sau a o considera marginală este o dovadă de laşitate politică. Nu îţi dovedeşti cu adevărat ataşamentul la valorile democraţiei şi ale societăţii deschise atunci când promovezi lucruri comune şi deja larg acceptate, ci atunci când militezi pentru cauzele democratice “dificile” care întâmpină rezistenţă. Oricum, drepturile omului nu se susţin “parţial”. Ele trebuie pro