Mi-a fost frică şi de meciul ăsta cu „U" Cluj, de la Mediaş.
Pentru că avem deja, noi giuleştenii, o tradiţie păguboasă cu echipele mici. Aşa am fost, aşa vom fi. Am văzut meciul la un club din Vaideeni (jud.Vâlcea) unde sunt suspect de mulţi rapidişti. Mai puţin primaru' Ivan Jinaru... M-am simţit ca acasă. Am observat că şi jucătorii noştri s-au simţit la Mediaş bine; conduceau cu 2-0 la pauză. Herea parcă şi-a mai revenit din apatia ultimă, iar Frunză a arătat că există. Numai că în repriza a doua, gazdele ne-au întins şi încins. Au dat chiar şi un gol din 11 metri, acordat de un arbitru original şi închipuit actor de Hollywood, cu nume de dinastie britanică: Tudor. Care s-a întrecut cu penibilul la acest meci. Şi nu numai aici. Am mai văzut evoluând această promisiune neconfirmată, chiar cvasiratată, a fluieraşilor mioritici. Finalul de joc a fost penibil. Tudor a dat cartonaşe galbene într-o isterie (că veselia nu ţine de simptom...) s-avem, parcă, hrană rece pentru plecarea în Europa. Rapidiştii au tras de timp ca nişte neputincioşi, puturoşindu-se la risc, taman când să fie barca la mal. Europo, venim!, (cu „V" de la Vai Victimelor!). Dar cu ce jucători? Că asta e problema tuturor, inclusiv a celor care vor lua campionatul. Că-mi vine să mor de necaz pe Timişoara! Mă bucur că ai mei au ajuns din nou aici. Mă sperie viitorul. Un omagiu pentru Şumi, care a recunoscut că, dacă s-au adunat 10 puncte din 12 posibile fără el, înseamnă că trebuia să plece. Cavaler, faţă de un Rada tăcut, modest, cu un randament exelent. Dar Copos, ca de obicei, îl laudă pe cel pe care l-a concediat. Nostimă perversitate! Apropo: dar să fluieri în deplasare - şi accidentat - pe propriul jucător, Coman, mi se pare exagerat! Ca la noi la nimenea!
