Socialiştii francezi i-au sărit în apărare şi nu prea lui Dominique Strauss-Kahn după întîmplarea de la hotelul Sofitel din Manhattan. Nici nu prea aveau altă soluţie. Purtătorul de cuvînt al partidului a vorbit despre prezumţia de nevinovăţie, cîtă vreme DSK nu e condamnat. Nu s-a lansat însă în vreo teorie conspiraţionistă, ceea ce mi s-a părut o probă de bun simţ. Guvernul francez a reacţionat prudent şi a îndemnat la prudenţă şi la respectarea prezumţiei de nevinovăţie a directorului general al FMI. Din toată povestea asta, altceva mi s-a părut de ţinut minte. Faptul că un fost ministru francez, director general al FMI, a fost arestat şi trimis în judecată pentru tentativă de viol împotriva unei cameriste de hotel. Americanii l-au dat jos din avion pe DSK, deşi ar fi putut „să întîrzie”, în aşa fel încît acuzatul să poată părăsi Statele Unite. Judecătoarea din Manhattan care se cupă de acest caz a refuzat chiar să-l elibereze pe cauţiune pe directorul FMI, deoarece ar exista riscul ca DSK să fugă.

Imaginaţi-vă că întîmplarea asta ar fi avut loc într-un hotel din Bucureşti şi că o cameristă ar fi dat telefon la 112 să anunţe că a fost victima unei tentative de viol. N-ar fi început imediat telefoanele să zbîrnîie? Nu s-ar fi găsit imediat careva s-o sfătuiască pe cameristă să termine cu prostiile? „Aţi fost violată?” „Păi, nu!” „Vedeţi? Cum să ne legăm noi de domnul de la FMI, pentru o asemenea plîngere? Şi chiar dacă v-ar fi violat, vreţi să puneţi în primejdie acordul ţării cu FMI-ul, pentru atîta lucru? Patriotismul nu mai înseamnă nimic pentru dvs?” Asta, în cel mai bun caz. Altfel, nu s-ar fi găsit imediat careva să spună despre cameristă că a fost momită de opoziţia iresponsabilă să strice relaţiile României cu FMI-ul şi cu Franţa cu această acuzaţie. Încît camerista ar fi fost săltată discret şi luată la interogatoriu. „Tentativă de viol, ai? Dar