Un cititor imi reproseaza printr-o scrisoare primita la redactie (da, scrisa de mina, introdusa in plic, aplicat timbru, expediata prin posta!) ca am politizat prea mult unul dintre textele mele. Este vorba de cel despre "basmul" numit "Iasi, Capitala Culturala Europeana (CCE)". Ii multumesc mult pentru scrisoare si pentru faptul ca a vrut sa intre in legatura cu revista noastra in acest fel - altfel inedit pentru zilele noastre. In epoca Internetului, a comentariilor imunde si lipsite de argumente, gestul rar al acestui domn - Mihail Axinte - m-a impresionat. M-a impresionat in primul rind sinceritatea. Admirator declarat al rubricilor semnate de Victor Eskenasy si Alex Savitescu, se intreaba de ce nu acordam mai multa atentie Iasului cultural (de fapt, judetului Iasi) si de ce "Suplimentul de cultura" nu face mai mult pentru un "viitor oras european al culturii". Este flatant in sine faptul ca domnia sa ne "investeste" cu un asemenea potential. Abonat fidel al "Ziarului de Iasi", urmareste de multa vreme activitatea publicatiei noastre, iar orientarea sa i-a stirnit o serie de nedumeriri, cea mai importanta fiind rezumata mai sus. Domnule Mihail Axinte, aveti dreptate. Comentariul meu legat de acest proiect al Iasului CCE a fost prea politizat. Imi asum si va inteleg mihnirea. Accept ca o publicatie culturala nu ar trebui sa "coboare" atit. Ne place uneori (si ne amagim chiar) ca nu TOTUL este politic, ca exista zone, oaze de normalitate precum cultura in care se pot refugia aceia mult prea satui de talk show-uri la televizor si de masuri guvernamentale aberante. Avem o sintagma care deja a prins, aceea de "politici culturale". Vedeti, tot la politica ajungem! In jocul de cerere si oferta in spatiul ideilor intervin adeseori regulile pietei. Una libera, nedependenta de bani si strategii la nivel national, care pastreaza deocamdata un damf de idealism pur. Dincolo d