Pedepsirea magistraţilor vinovaţi de erori comise cu rea-voinţă sau din gravă neglijenţă redevine subiect de dezbatere. Sursa: CODRIN PRISECARU

Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a relansat, zilele acestea, o dispută care se poartă de ani de zile în sistemul judiciar, fără să se ajungă la vreo rezolvare: cum pot fi traşi la răspundere magistraţii care se fac vinovaţi de erori judiciare comise cu rea-voinţă sau din gravă neglijenţă?

Deşi Constituţia din 2003 a introdus, pentru prima dată, o bază legală care-i permite statului să-i tragă la răspundere pe magistraţii aflaţi în culpă, instituţiile din sistemul judiciar nu au reuşit niciodată să se pună de acord asupra unui mecanism prin care judecătorii şi procurorii să răspundă material ori disciplinar pentru situaţiile în care pronunţă hotărâri contrare legii sau bazate pe raţionamente eronate.

La o conferinţă organizată la Bucureşti în urmă cu două zile exact pe tema răspunderii magistraţilor, ministrul justiţiei a ridicat din nou această problemă: "Realitatea este că, în România, profesia de magistrat este printre puţinele care nu răspunde pentru ce face. (...) Analiza indică faptul că răspunderea materială nu funcţionează, iar răs punderea disciplinară este, parafrazând un clasic, sublimă, dar lipseşte aproape cu desăvârşire.(...) La cunoştinţa noastră, nicio acţiune de regres exercitată de stat împotriva magistratului care, în exerciţiul funcţiunii sale judiciare, a cauzat eroarea judiciară, nu s-a materializat în practică din 2004 (data reglementării) şi până în prezent".

"Eroarea poate fi constatată doar de o instanţă"

În opinia ministrului, această situaţie s-ar explica prin opoziţia şi rezistenţa manifestată atât de magistraţi, cât şi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la încercările de a institui un mecanism prin care, de pildă, statul să p