Reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, cel mai mare obiectiv care ar urma să fie construit în parteneriat public-privat (PPP) de pe lista celor 17 proiecte prezentate recent de Guvern, are şanse "discutabile" de realizare în forma actuală a Legii PPP, cred unii avocaţi.
În România nu există în prezent niciun proiect de anvergură care să fie construit după prevederile Legii 178/2010 a parteneriatului public-privat, în contextul în care anul trecut una dintre investiţiile care s-ar fi putut realiza în această manieră, autostrada Comarnic-Braşov, a eşuat lamentabil.
Unul dintre semnele de întrebare care se ridică atunci când vine vorba de încadrarea proiectului de la Cernavodă în prevederile Legii PPP este chiar definiţia partenerului public, în cazul de faţă Nuclearelectrica. Deşi pe 21 aprilie a fost publicată o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 178/2010, articolele din lege unde este definit partenerul public nu au fost modificate, acestea fiind în continuare autorităţi sau instituţii publice ori organisme de stat fără caracter comercial. "Este discutabil dacă Nuclearelectrica se încadrează în definiţia dată "partenerului public" de Legea PPP, întrucât Nuclearelectrica nu este autoritatea publică sau instituţie publică, nici organism al statului", explică Vlad Peligrad, senior associate în cadrul casei de avocatură Badea Clifford Chance. Mai mult, textul legii arată că partenerul public poate avea personalitate juridică, dar a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial, ceea ce din nou nu este cazul Nuclearelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, care vinde pe piaţa liberă circa 30% din tot ce produce.
"Este posibil ca un astfel de proiect să nu poată fi implementat în baza Legii PPP din cauza limitelor definiţiei «p
