Una dintre atracţiile turistice ale Peşterii Polovragi din judeţul Gorj este o pictură cu negru

de fum veche de secole, care se numeşte „Moartea cu coasa“

Gorjul este plin de minunăţii: vatra marelui sculptor Constantin Brâncuşi, a Mariei Lătăreţu şi a Mariei Tănase, dar şi a lui Tudor Arghezi, judeţ presărat cu multe mănăstiri şi mii de peşteri, cu oameni primitori care, în unele locuri, încă păstrează vii obiceiurile şi tradiţiile ce secole de-a rândul s-au împletit cu existenţa lor zilnică. În comuna Polovragi, al cărei nume se spune că se trage de la o veche plantă cu puteri miraculoase - „polovraga“ -, care între timp a dispărut, se află Peştera lui Zalmoxe (Peştera Polovragi), Mănăstirea Polovragi şi Cheile Olteţului, unele dintre cele mai spectaculoase din Europa. O bună destinaţie turistică este Peştera Polovragi. Localnicii, neam de păstori şi oameni cu inima caldă, care îşi primesc mereu oaspeţii cu braţele deschise, spun că în această peşteră a locuit cu veacuri în urmă însuşi zeul dac Zalmoxe.

Pictură multiseculară

Peştera este spectaculoasă, electrificată, vizitatorii putând parcurge 800 de metri din cei 10 km lungime ai acesteia. Primul sector al galeriei, aproximativ 400 m de la intrare, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puţin câte un simbol distinct. „Este una dintre cele mai frumoase peşteri ale judeţului. Aici turiştii pot vedea lucruri pe care nu le uită: Scaunul lui Zalmoxe, locul ascezei călugărilor (1505-1968), este marcat de o pictură realizată de către un călugăr, în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morţii. Moartea cu coasa se numeşte. Am realizat chiar şi o vedere cu această pictură, pentru că mulţi turişti se fotografiază lângă ea“, a spus Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean Gorj, de care aparţine Peştera P