Aflat în vizită oficială la Bucureşti, ministrul ucrainean de externe, Konstantin Griscenko, a declarat, ieri, că tratativele cu România privind acţiunile de la CIM Krivoi Rog continuă, sperând că “se va ajunge la o înţelegere de interes comun". Investiţia de la Krivoi Rog a început în 1983, cu participarea Ucrainei, Republicii Democrate Germane, Cehoslovaciei, Bulgariei şi României. În 1990, Ucrainei i-au revenit 56,4% din acţiuni, României 28% şi Slovaciei 15,6%. Celelate ţări s-au retras din afacere şI proiectul a fost îngheţat. România investise, până în 1990, circa 800 milioane dolari. În momentul de faţă România mai are la Krivoi Rog circa 100 de oameni, majoritatea paznici ai firmelor Arcom, Uzinexport şI Arcif, toate privatizate. Însă, întreg personalul de la Krivoi Rog este plătit nu de cele trei firme private, ci de guvernul român, suma alocată anual în acest scop fiind de peste 1, 3 milioane de euro. Jurnalul Naţional a relatat pe larg despre jaful sistematic care are loc la Krivoi Rog, mare parte din utilajele şI instalaţiile care ar fi trebuit montate fiind furate cu sprijinul mafiei ucrainene. Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu declara anul trecut că statul ar putea vinde participaţia la Krivoi Rog grupului ArcelorMittal, cu care a început negocierile.

Aflat în vizită oficială la Bucureşti, ministrul ucrainean de externe, Konstantin Griscenko, a declarat, ieri, că tratativele cu România privind acţiunile de la CIM Krivoi Rog continuă, sperând că “se va ajunge la o înţelegere de interes comun". Investiţia de la Krivoi Rog a început în 1983, cu participarea Ucrainei, Republicii Democrate Germane, Cehoslovaciei, Bulgariei şi României. În 1990, Ucrainei i-au revenit 56,4% din acţiuni, României 28% şi Slovaciei 15,6%. Celelate ţări s-au retras din afacere şI proiectul a fost îngheţat. România investise, până în 1990, circa 800 milioane do