Scriitorul Mircea Horia Simionescu a murit miercuri dimineata, la varsta de 83 de ani, la Bucuresti, anunta Mediafax. Alaturi de Radu Petrescu si Costache Olareanu, Mircea Horia Simionescu a facut parte din asa-numita "Scoala de la Tirgoviste", care a deschis drumul postmodernismului romanesc.
Mircea Horia Simionescu s-a nascut pe 23 ianuarie 1928, la Targoviste.
In 1944, impreuna cu Radu Petrescu si Costache Olareanu, a editat cateva reviste si a format, alaturi si de Petru Cretia, Tudor Topa, cercul literar care va fi cunoscut mai tarziu, in istoria literara contemporana, ca ''Scoala de la Targoviste'', a carei formula stilistica, narativa in proza contemporana va declansa una din directiile ei semnificative (negarea definirii prin specii sau genuri literare, impunerea unui exercitiu stilistic spiritualizat, riguros).
A colaborat la reviste ca Romania literara, Luceafarul, Convorbiri literare, Astra, Familia, Flacara, Muzica.
S-a afirmat tarziu pe scena literara, la 40 de ani debutand in revista Luceafarul (1968). Debutul editorial este reprezentat de volumul ''Dictionar onomastic'' (1969, Premiul revistei Arges, reeditat in 2000, pentru care a primit Premiul Asociatiei Editorilor din Romania pentru beletristica romaneasca), continuat de ''Jumatate plus unu. Alt dictionar onomastic'' (1976, Premiul ''Ion Creanga'' al Academiei Romane). Primul volum face parte din seria ''Ingeniosul bine temperat'', care mai cuprinde: ''Bibliografia generala'' (1970), ''Breviarul'' (1980), ''Toxicologia sau Dincolo de bine si dincoace de rau'' (1983).
A mai publicat romane: ''Nesfarsitele primejdii'' (1978), ''Redingota'' (1984), ''Licitatia'' (1985), ''Asediul locului comun'' (1988), ''Paltonul de vara'' (1996) s.a.; proza scurta: ''Dupa 1900, pe la amiaza'' (proze, 1974), ''Banchetul'' (povestiri, 1981), ''Ingerul cu sort
